Cu mulțumire Biserica Ta Ți se-nchină

Cu mulțumire Biserica Ta Ți se-nchină,
zidită-n iubire prin Sângele de pe Calvar,
biruitoare, păstrată în har și lumină,
Isuse, Ți-aducem prinosul iubirii în dar!

Azi e a bucuriei zi, când Cerul cântă, (Ziua bucuriei)
cu suflet plin de bucurii cântăm și noi.
Trăim azi ziua biruinței glorioase
și-n umilință Domnul nostru-Ți mulțumim!

Cu mulțumire Biserica Ta Ți se-nchină,
puternic unită prin nemuritorul Cuvânt.
Răscumpărată prin Jertfă, ea vine smerită
și slava-ți arată, umilă aici pe pământ.

Cântări de laudă-Ți cântăm cu bucurie,
rămânem ferm încredințați în Brațul Tău,
căci peste orice încercări ce le vom trece
vei fi cu noi iar noi vom fi biruitori!

De marea Ta îndurare – Ce mare har!

De marea Ta-ndurare
o, Doamne, voi cânta
și viața mea întreagă
vestesc iubirea Ta!

Refren: Ce mare har!
Isuse, doar Tu m-ai salvat.
Am pacea Ta,
în veci fii lăudat!

Cum ai avut Tu milă
de mine, un sărman,
și m-ai căutat prin lume,
mereu, atâția ani!

Prin Jertfa Ta, Isuse,
prin Sângele Tău sfânt,
iertarea am primit-o
și mântuit eu sunt.

Pentru pâine, pentru sare – pe Tine Te mărim!

Unele cântări de mulțumire sunt potrivite în tot timpul anului (nu numai de Sărbătoarea mulțumirii):

Pentru pâine, pentru sare, pentru hrana ce-o primim
cu întreaga adunare, Doamne, noi Îţi mulţumim!
Pentru darul vindecării, pentru Duhul Tău cel Sfânt,
pentru strălucirea zării Te slăvim cu-al nostru cânt!

Refren: Cu toată adunarea pe Tine Te mărim,
cu toată adunarea ’naintea Ta venim!
Cu toată adunarea, cu tot poporul Tău,
noi Te slăvim, o, Doamne, căci Tu eşti Dumnezeu!

Pentru fraţii care cântă, pentru cei ce s-au rugat,
pentru cei se se avântă şi sunt gata de lucrat,
pentru ploaia cea târzie noi Îţi mulţumim frumos,
pentru mare bucurie revărsată în Cristos!

Pentru locul fericirii, pentru Raiul minunat,
pentru Mirele iubirii noi cântăm neîncetat!
Pentru Tatăl, pentru Fiul, pentru Duhul Tău cel Sfânt
vom cânta cu toţi Osana cât trăi-vom pe pământ!

Ziua Mulțumirii (Recoltei) și poezie de mulțumire pentru roade

În postarea anterioară cu videoclipul muzical, au pus pâinea ”cea de toate zilele” și tot felul de fructe și legume; nu prea au scăpat ceva, chiar și fructe tropicale (și pentru ele trebuie să mulțumim).

Fotografiile sunt de pe blogul fratelui poet Simion Felix Marțian – de unde puteți lua poezii frumoase, meditații etc.

Potrivită cu roadele toamnei, v-am găsit de același poet, poezia următoare:

Sonet întomnat

Se sparge curcubeul în prigorii
Ce-și poartă evadarea peste gruie,
Când toamna calendarul și-l descuie,
Ducându-și sacii către poarta morii.

Se-aprinde viu lumina în gutuie
Și galben țipă ziua prin toți porii,
Miresmele, ca sunetul viorii,
Pe căi de suflet către ceruri suie.

Năvala roadei, ca o clocotire,
Ne umple ochi și palme și hambare
Venind într-o divină afluire.

Și-n toamna caldă ca o sărbătoare,
Pe-altar aprindem foc de mulțumire:
În toate-i, Doamne, marea-Ți îndurare!

Ne bucurăm de viață – cântec

Ne bucurăm de viață în fiecare zi,
avem bucurie-n suflet, indiferent ce-ar fi,
fiindcă tot ce ne-nconjoară vine din Dumnezeu
și tot ce noi vedem cu ochii e creat de Dumnezeu.

Refren: /: Mulțumește-I azi pentru flori și soare,
pentru ziua ce-o trăiești,
pentru dragoste și pace,
azi vino să-I mulțumești : /

Privind la Dumnezeu și la iubirea Sa
vedem câtă bunătate la toți ne-a arătat,
deși noi eram departe, robiți de-al nost’ păcat,
totuși Isus, murind pe cruce, eliberare El ne-a dat!

Refren: /: Mulțumește-I azi pentru mântuire,
pentru drumul către cer,
tu și eu avem iertare
și pace cu Dumnezeu : /

Mulțumesc, Tată!

după Pilda fiului pierdut

Când am plecat, sedus de vraja lumii,
De cântecul sirenelor, sonor,
Eu nu vedeam nici marginea genunii
Nici adâncimile deşertăciunii,
Ci totul îmi părea strălucitor.

Durerea Ta îmi urmărea plecarea
Şi nepăsarea mea o adâncea;
Mi-ai urmărit cu ochii trişti cărarea,
Dar m-a-nghiţit cu lăcomie zarea
Când înaintea mea se deschidea.

M-a înşelat fragila poleială,
A fost o cursă clinchetul de-argint,
Trăiam într-o lumină ireală
Şi îmi minţeam privirea cu beteală,
Dar inima nu am putut s-o mint.

Căci am simţit că lumea nu-ţi oferă,
Oricât ai vrea plăceri din ea să storci,
Decât un act pe-o scenă pasageră
Iar când decorul, foaie efemeră,
Se schimbă brusc, primeşti un rol la porci.

A fost contactul cu realitatea,
A fost prohodul viselor murind
Şi am rămas în toată nuditatea
Pierzându-mi straiul ce e demnitatea,
Când am privit la roşcove cu jind.

Mai este pentru mine îndurare?
Mai poate sfidătorul fi iertat?
Mi-e foame, Tată! Mi-e şi frig şi doare
Această-ntunecată depărtare,
Primeşte-mă, te rog, să-ţi fiu argat!

Veneam sfios, un om bătut de soartă
Trăind doar la un pas de „prea târziu”,
Dar Tu mă aşteptai de mult la poartă,
Odrasla Ta care fusese moartă
Venea argat, dar o primeai ca fiu.

Mi-ai pus pe umeri, Tată, haină nouă,
M-ai încălţat şi mi-ai dat şi inel,
Îmi încolţea în geană bob de rouă
Când m-ai cuprins cu mâinile-amândouă,
Tăind apoi şi cel mai gras viţel.

Cine-ar putea iubi la fel ca Tine
Şi cine ar putea la fel ierta?
Eu m-am întors de pe cărări străine,
Dar m-ai primit aşa cum se cuvine
Unui moştenitor din casa Ta.

Mă arde o dorinţă, Sfinte Tată,
Că celelalte-n faţa ei pălesc:
Aş vrea ca de acum, viaţa-mi toată
Trăită în slujire ne-ncetată
Să fie un continuu… MULŢUMESC!

de Simion Felix Marțian

Să-I mulţumesc mă simt dator!

Când îmi îndrept puţin privirea
la tot ce am în jurul meu,
mă simt dator, cu mulţumirea
să mă întorc spre Dumnezeu.

Că tot ce-am întâlnit în cale
și tot ce încă întâlnesc
e opera iubirii Sale –
eu pentru asta-I mulţumesc!

Când văd un firişor de iarbă,
o floare simplă când privesc,
un crin din câmp în haină albă,
mă simt dator să-I mulţumesc!

Când lanuri văd cu spice pline,
privind la mlădierea lor
văd pâinea zilelor de mâine –
să-I mulţumesc, mă simt dator!

Iar când în clipe de-nserare
văd bolta cerului senin,
cu candelabru-n tremurare –
eu vreau să-I mulţumesc deplin.

Şi pentru freamătul pădurii,
și pentru murmur de izvor,
și pentru tainele naturii,
Îi mulţumesc! Îi sunt dator!

__________***
Sub semnul de recunoştinţă
ʼnainte-Ţi, Doamne, mă închin…
Eu vin din suflet cu credinţă,
pios să-Ţi mulţumesc deplin!

O, şi-ntr-o sfântă dimineaţă
când tainic zorii se ivesc,
de tot ce-am întâlnit în viaţă
și-atunci eu vin să-Ţi mulţumesc.

poezie de Emil Bulgăr

Te-am întâlnit cândva

Te-am întâlnit cândva atuncea
în ceasul vieții cel mai greu
și cât de-amară mi-a fost crucea
o știi, Isus, doar Tu și eu.

Refren: / : O știi, c-ai fost și Tu acolo
povara ei când m-a răpus
și cât am plâns în grea durere
o știi doar Tu și eu, Isus : /

Te-am întâlnit când pe-o cărare
fără de țintă rătăceam,
și mi-ai adus în suflet soare
și peste răni mi-ai pus balsam

Refren: / : M-ai prins Isus cu drag de mână
și m-ai adus pe calea Ta
și lângă inima Ta bună
ai pus atunci ființa mea : /

Ne-am întâlnit din nou când câinii
rupeau din trupul Tău sleit,
atunci pe dealul Căpățânii,
și-am înțeles cât m-ai iubit.

Refren: Eu n-am putut atunci, o Doamne,
acel calvar să îl opresc,
nici să-Ți scot cuiele din palme,
nici fruntea să Ți-o răcoresc,
dar cad neputincios, Stăpâne,
și-ngenunchez la crucea Ta
și-Ți mulțumesc că din ruine
Tu ai salvat viața mea!

N-am cuvinte Doamne îndeajuns

N-am cuvinte Doamne îndeajuns
să Îți mulțumesc pentru ce mi-ai dat,
/ : să Îți mulțumesc pentru harul Tău
ce-n viața mea l-ai arătat. : /

Tot aurul din lume de-aș avea
nu e de ajuns ca să Te răsplătesc
și înc-o viață Doamne de-aș avea,
nu mi-ar ajunge ca să-Ți mulțumesc!

Refren: Mi-ai dat un dar minunat
ce niciodată nu l-aș fi visat,
mi-ai dat un dar minunat
ce niciodată n-aș fi meritat.

De nu Te-ai fi gândit la mine
aș fi fost o umbră pe pământ,
/ : aș fi fost o floare ofilită,
aș fi fost un praf purtat de vânt. : /

Ce-aș putea să-ți dăruiesc, o, Doamne,
când cerul și pământul este-al Tău?
Ce-aș putea să-ți dăruiesc, o, Doamne?
Doar inima din pieptul meu!

Refren

/ :: Îți mulțumesc, Te preamăresc
și vreau să știi că Te iubesc! :: /

Refren

(cântă în localitatea numită BeClean)

Ești lângă mine

De-atâtea am văzut braţul Tău
cum mă ţinea când îmi era mai greu;
din groapă m-ai ridicat, să mor nu m-ai lăsat,
mi-ai pus picioarele pe stâncă;
Doamne m-ai întărit când eram mai obosit,
nu m-ai lăsat în groapa adâncă.

Refren: Eşti lângă mine, mă îndrumi când sunt pierdut,
Doamne mă ridici când pe cale sunt căzut,
mă întăreşti când lupta este grea,
îmi dai puteri să pot înainta.

De-atâtea ori am văzut puterea-Ți mare
cum m-ajută-n vreme de-ncercare;
când duhul îmi era zdrobit, când eram mai necăjit,
Mâna ţi-ai întins spre mine;
când speranţă nu aveam, când în beznă mă găseam,
m-ai luat lângă Tine.

Toată viaţa Te voi lăuda
pentru ce-ai lucrat în viaţa mea,
pentru binecuvântări, chiar şi pentru încercări;
vreau mereu să Te slujesc;
pentru tot ce Tu mi-ai dat, pentru harul minunat,
Doamne, vreau să-Ți mulţumesc!

Manu Negrea – cântare de mulțumire

Cu un singur cuvânt
Tu, prin Duhul Tău Sfânt
ai schimbat mersul meu pe pământ!
Drumul mi-ai netezit,
viața mi-ai ocrotit,
fiindcă Tu mai întâi m-ai iubit!

Refren: Isuse, Îți mulțumesc
și Te slăvesc,
tot ce-Ți dau e atât de puțin!
Mi-e dor să Te întâlnesc,
să Te privesc
și să-Ți spun cât de mult Te iubesc.

Am văzut deseori
prin furtună si ploi
brațul Tău către mine întins,
ai cuprins gândul meu,
ai mustrat valul greu
și-am putut să rămân linistit.

Am văzut deseori
cum pe răni care dor
ai turnat din uleiul divin;
cu un singur cuvânt
pe cel rău l-ai înfrânt
și mi-ai dat iar putere să-Ți cânt.

Am văzut deseori
prin mulțimea de nori
brațul Tău către mine întins,
piedici multe-am trecut
fiindcă Tu mi-ai fost scut
și în harul Tău sfânt m-ai ținut.

Poezii creștine (de mulțumire) de Maria Luca

Bunătatea Ta, o Doamne,
N-are-n lume asemănare.
Ai deschis în cer cămara
Şi-ai pus grâne în hambare!

Binecuvântări nespuse
Peste noi ai revărsat,
Ne-ai dat apă, ne-ai dat soare,
Să avem un an bogat!

Spice aurii în lanuri
Şi în vii ciorchini zemoşi,
Fructe dulci ce te îmbie
Să le-atingi, să le miroşi!

Ne-ai dat Doamne, toamnă lungă,
Blândă, binecuvântată,
Să-Ţi vedem din nou iubirea
Şi-ndurarea Ta de Tată!

Pentru sfânta-Ţi bunătate
Doamne azi Îţi mulţumim,
Ne-nchinăm cu reverenţă,
Te slăvim şi Te iubim!

Înaintea Ta, Părinte, azi venim cu umilinţă
să Îţi mulţumim o, Doamne, pentru har şi biruinţă,
mulţumim c-ai fost cu noi, paşii ne-ai călăuzit
și din prima clipă-a vieţii ne-ai vegheat şi ne-ai iubit!

Mulţumim că-n drumul nostru, Doamne, Tu ne-ai dat putere
să luptăm cu-al lumii val, ne-ai fost Scut şi Mângâiere,
iar atuncea când ispite ne-au cercat să ne doboare,
Braţul Tău ne-a ridicat şi ne-a dat eliberare.

Mulţumim de-nţelepciune, de lumina ce ne-ai dat,
mulţumim de anii-n care Tu ne-ai binecuvântat
și ai pus în noi iubire, şi speranţă şi credinţă,
să-nţelegem că prin Tine totul este cu putinţă.

Când în clipa de-ncercare Te-am chemat în rugăciune
ne-ai răspuns prin Duhul Sfânt, ne-ai chemat şoptit pe nume
și ne-ai spus să nu ne temem că vei fi mereu cu noi,
un Prieten credincios într-o lume de nevoi.

Doamne azi Îţi mulţumim pentru harul ce ne-ai dat
să fim ucenici în şcoala unde Tu eşti Împărat,
mulţumim că zi de zi ne hrăneşti cu-al Tău Cuvânt
și ne-arăţi care e calea care duce-n cerul sfânt

Te rugăm rămâi cu noi, Stânca şi Tăria noastră,
fă-ne aripi ce-s deschise către zarea cea albastră,
fă-ne lucrători destoinici până la a Ta venire,
și primeşte-această zi ca jertfă de mulţumire!

De-atâtea ori Isuse, m-am îndreptat spre Tine
Şi mi-am plecat genunchii, umil, în rugăciune,
Mereu Te-am implorat să Te înduri de mine
Şi să reverşi din ceruri comorile divine!

Vreau această zi să fie numai pentru mulţumire,
Să împodobesc altarul doar cu gânduri de iubire,
S-adun roua din cuvinte înaintea Ta când vin
Şi cu-ntreaga mea fiinţă Ţie, Doamne, să mă-nchin!

Azi îţi mulţumesc Isuse pentru jertfa din calvar,
Pentru viaţa minunată ce ne-ai dat-o nouă-n dar,
Pentru-atâta bunătate ce reverşi spre-ai Tăi copii,
Pentru locul pregătit sus în cer, în veşnicii!

Mulţumesc că Tu eşti medic ce nu are-asemănare,
Peste orişice bolnav te apleci cu îndurare,
Vindeci rănile ce dor şi ridici povara grea
Ne eşti stâncă de salvare în această lume rea!

Pentru pâinea de pe masă, Doamne, vreau să-Ţi mulţumesc,
Pentru apă,pentru soare, pentru ochii ce privesc
La atâta frumuseţe ce-ai creat pe-acest pământ,
Pentru sfânta-nvăţătură ce-i cuprinsă în Cuvânt!

Pentru toamna minunată, pentru strugurii din vie,
Pentru roadele bogate şi pentru speranţa vie
Că mereu vei fi cu noi, Soare blând şi iubitor,
Lanţul dragostei ce-aduce fericirea în popor!

Vreau această zi să fie ca o zi de sărbătoare,
Să înalţ cântări de slavă, de iubire şi-adorare,
Să mă-nchin cu reverenţă, Ţie, Tatăl meu ceresc
Şi cu-ntreaga mea fiinţă doar atât „SĂ-ŢI MULŢUMESC”! Amin!

Acestea sunt poezii de mulțumire, aici mai găsiți foarte multe, pe diferite teme.